Principalele obiective turistice din Brosteni

Biserica_de_lemn_din_Broşteni

1. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din oraşul sucevean Broşteni, cunoscută şi ca Biserica muzeu „Ion Creangă”, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. O sută de ani mai târziu, aici a poposit marele Ion Creangă, care a urmat timp de un an cursurile şcolii nou înfiinţate în pronaosul lăcaşului de cult.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, locuitorii din satul sucevean Broşteni au început să ridice o bisericuţă din lemn, cu sprijinul sătenilor din localităţile vecine Lugneni şi Neagra.

Un călugăr pe numele său Daniil de la Voroneţ a adus cei mai buni meşteri din Bucovina acelei vremi pentru a ridicat lăcaşul de cult. Un anume haiduc Moglan a plătit o bună parte din lucrările făcute la biserică, oferind şi câţiva aghiotanţi de-ai săi pentru a pune umărul la ridicarea construcţiei.

 Muncitorii au folosit bârne groase de frasin şi tisa, ca materiale de construcţii, iar ca şi unelte barda şi cuţitoaia. Biserica de la Broşteni cu hramul de Sfântul Nicolae a fost construită în perioada 1760 – 1765.

 Călugărul Daniel, împreună cu fratele său, a realizat icoanele lăcaşului de cult, confecţionate din lemn de molid. Acelaşi monah a fost cel care a dăruit locul pentru biserică, livadă şi cimitir. Tot el a contribuit şi cu bani pentru o parte din cărţile bisericeşti. Biserica din lemn a fost folosită de credincioşii din Broşteni timp de mai bine de 100 de ani, până în 1865, când boierul Alecu Baloş a construit un lăcaş mult mai mari, din cărămidă şi piatră. Această nouă biserică a existat puţin peste 50 de ani, deoarece în Primul Război Mondial, soldaţii austro – ungari au dărâmat-o.

După terminarea războiului, locuitorii din Broşteni au continuat să meargă să se roage la vechea biserică din lemn, timp în care a fost ridicată o alta mult mai mare, ce a fost sfinţită în anul 1925.

Bisericuţa de lemn de la Broşteni are o istorie aparte, deoarece în interiorul ei, în anul 1840, a fost înfiinţată prima şcoală din valea Bistriţei. Boierul Alecu Baloş a fost cel care a dat naştere acestei şcoli, ce avea la început şase elevi, însă cu timpul au ajuns să înveţe aici 12 elevi.

Cursanţii trebuiau să facă carte timp de cinci ani de zile, după care primeau un fel de atestat pe baza căruia se puteau hirotonisi. De asemenea, elevii învăţau aritmetică, geografie şi istorie. Niculai Nanu a fost primul dascăl al şcolii din Broşteni, el predând până în anul 1850.

 Acesta a murit un an mai târziu, fiind înmormântat în curtea bisericii. Cel mai cunoscut elev al lui Niculai Nanu a fost marele scriitor Ion Creangă, care la vârsta de 12 ani a ajuns la Broşteni, urmând cursurile şcolii înfiinţate în biserica de lemn.

În anul 1950, în biserica de lemn a fost înfiinţat un muzeu etnografic. Muzeul adăposteşte tot felul de obiecte funerare vechi, icoane bizantine, un clopot german din timpul războiului, cărţi religioase, vase pentru cult, truse de botez şi împărtăşanie, diferite cruci, candele şi diferite fotografii de epocă. Iconostasul lucrat dintr-un singur lemn reprezintă piesa centrală a naosului. Poate cele mai valoroase obiecte aflate în acest muzeu sunt stranele originale şi un analog cu strană la care a cântat Ion Creangă.

2. Casa administratorilor Domeniilor Coroanei – construită în 1895, astăzi este folosită ca spațiu comercial și depozit.

„Prin instituirea Domeniilor Coroanei, ați afirmat din nou că monarhia ereditară constituțională este piatra angulară a edificiului nostru național și ați voit să-mi dați o nouă dovadă de iubire și de încredere. Primesc acest semn de devotament cu recunoștință și fiți încredințați că în Palatul Meu, care este al națiunii, toate ideile, toate simțămintele, toate nevoile cele mari ale țării vor găsi totdeauna un răsunet puternic și în toate împrejurările un sprijin călduros.” In acest mod se adresa Regele Carol I corpurilor legiuitoare, la 8 iunie 1884, cu prilejul incheierii sesiunii in care s-au promulgat noua Constitutie si Legea Domeniului Coroanei. Apoi, in anul 1866, era normal ca Parlamentul sa voteze o lista civila odata cu alegerea si urcarea pe tronul Romaniei a Princepelui Carol.

El solicita deseori bani sefului Casei de Hohenzollern, pentru a complete nevoile Palatului dar si operele de binefacere, spre exemplu : Reparatiile si restaurarile de biserici sau manastiri.

După declararea României ca Regat în anul 1881, cheltuielile de reprezentare ale Casei Regale au crescut.

Conducerea Domeniului Coroanei nu a cruțat nicio cheltuială pentru a dota satele de pe mosii cu clădiri de școală, biserici, primării, teatre sătești, îndemnând totodată pe locuitori să ia parte la societăți culturale, biblioteci, bănci populare, șezători, ateliere, grădini școlare, cursuri de adulți, infirmerii și alte instituții pe care le-a construit. 

3. Clădirea fostei secții Geomold S.A. din Câmpulung Moldovenesc – construită în 1929, având valoare arhitectonică.

În municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost sediul unei unităţi miniere ce a desfăşurat una dintre cele mai intense activităţi de explorare geologică în centrul şi nordul Moldovei, Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice (devenită după 1989 S.C. GEOMOLD S.A.). Activitatea sa de cercetare a cuprins, cu excepţia gazelor naturale şi a minereului radioactiv, toate tipurile de substanţe minerale utile existente în subsolul judeţului Suceava.   

În anul 1965 activitatea de cercetare geologică a Secţiei II Tulgheş înfiinţează la Crucea un sector de explorări care evidenţiază şi conturează zăcământul de uraniu Crucea-Botuşana. Rezultatele lucrărilor executate în cei 18 ani de explorări au condus la înfiintarea în anul 1983 a Exploatării Miniere Crucea (în prezent Sucursala Suceava), cu scopul exploatării şi valorificării minereului de uraniu din cele două structuri mineralizate Crucea şi Botuşana, în prezent cea mai mare unitate de exploatare a uraniului din ţară.

4. Școala din Holdița – construită în 1905.

Scoala din Holdita  ridicată în urmă cu peste 100 de ani este privita la rang de obiectiv turistic in orasul Brosteni, Suceava.

5. Cuptorul de ars var din Dârmoxa – datează din 1924.
Cuptorul de ars var este cu adevarat o comoara pentru toti. Dârmoxa este un sat ce aparține orașului Broșteni din județul Suceava.

6. Piatra simbolică „Ion Creangă” – piatră simbolică ce face referire la scena din opera „Amintiri din copilărie” în care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan.​”​

Piatra  se regaseste si in opera Amintiri din copilărie, în care marele scriitor humuleştean Ion Creangă ne-a oferit povestea celei mai fericite vârste.  Autorul prezintă o întâmplare plină de amuzament în perioada şcolii urmate la Broşteni, în tovărăşia unchiului său, Dumitru.

Be the first to comment on "Principalele obiective turistice din Brosteni"

Leave a comment

Your email address will not be published.

*